Cum Să Omori Păcatul, Partea 3

Romani 8:10-17

Şi dacă Hristos este în voi, trupul vostru, da, este supus morţii, din pricina păcatului; dar duhul vostru este viu, din pricina neprihănirii. 11 Şi dacă Duhul Celui ce a înviat pe Isus dintre cei morţi locuieşte în voi, Cel ce a înviat pe Hristos Isus din morţi, va învia şi trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului Său, care locuieşte în voi. 12 Aşadar, fraţilor, noi nu mai datorăm nimic firii pământeşti, ca să trăim după îndemnurile ei. 13 Dacă trăiţi după îndemnurile ei, veţi muri; dar dacă, prin Duhul, faceţi să moară faptele trupului, veţi trăi. 14 Căci toţi cei ce sunt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu. 15 Şi voi n-aţi primit un duh de robie, ca să mai aveţi frică; ci aţi primit un duh de înfiere, care ne face să strigăm: "Ava! adică: Tată!" 16 Însuşi Duhul adevereşte împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu. 17 Şi, dacă suntem copii, suntem şi moştenitori: moştenitori ai lui Dumnezeu, şi împreună moştenitori cu Hristos, dacă suferim cu adevărat împreună cu El, ca să fim şi proslăviţi împreună cu El.

Acum trei săptămâni am promis un al treilea mesaj din versetul 13 referitor la cum să omorâm păcatul. “Dacă trăiţi după îndemnurile firii, veţi muri; dar dacă, prin Duhul, faceţi să moară faptele trupului, veţi trăi.” Am luat expresia “să omori păcatul” din acest verset: “dacă faceţi să moară (=omorâţi) faptele trupului …” Deci acest verset spune că dacă vrei să trăieşti, trebuie să omori. Omoară păcatul sau el te va omorî pe tine.

O violenţă îndreptată împotriva firii pământeşti

Exista o trăsătură a răutăţii în viaţa creştină. Există violenţă. Există război. Dar este exact opusul violenţei egoiste îndreptate împotriva semenilor. Este o violenţă îndreptată împotriva “firii pământeşti,” sau împotriva “faptelor trupului” – împotriva firii pământeşti personale, şi împotriva trupului personal. Creştinul nu este agresiv faţă de alţii, ci este agresiv faţă de păcătoşenia lui – faţă de firea lui pământească.

Am văzut înţelesul “firii pământeşti” în Romani 8:7 “… umblarea după lucrurile firii pământeşti este vrăjmăşie împotriva lui Dumnezeu, căci ea nu se supune legii lui Dumnezeu şi nici nu poate să se supună.” Firea pământească este ceea ce suntem atunci când vrăjmăşia împotriva lui Dumnezeu şi nesupunerea şi ostilitatea faţă de Dumnezeu ne stăpânesc trupul şi mintea. Aşadar, omori “faptele firii pământeşti” prin strangularea aerului pe care îl respiră faptele păcătoase. Strangulează firea pământească. Taie cordonul ombilical. Strangulează alimentarea cu oxigen. Opreşte alimentarea cu sânge. Faptele păcătoase trebuiesc omorâte înainte ca acestea să fie puse în practică – prin tăierea rădăcinii neîncrederii şi ostilităţii şi nesupunerii faţă de Dumnezeu.

“Prin Duhul” şi prin “lucrurile Duhului”

Aşa că am întrebat, Cum facem lucrul acesta?” Pavel ne spune că “prin Duhul”. Versetul 13b spune “…dacă, prin Duhul, faceţi să moară faptele trupului, veţi trăi.” Dar, ce înseamnă aceasta? Este o cheie a vieţii creştine – să facem să moară faptele trupului “prin Duhul,” să omorâm păcatul “prin Duhul”.

Dar ce este acest lucru? Am argumentat că a omorî păcatul “prin Duhul” este probabil legat de ceea ce spune Romani 8:5 despre “umblarea după lucrurlile Duhului.” “Cei ce trăiesc după îndemnurile firii pământeşti, umblă după lucrurile firii pământeşti; pe când cei ce trăiesc după îndemnurile Duhului, umblă după îndemnurile Duhului.” Cu alte cuvine o modalitate de a omorî păcatul “prin Duhul” este să umbli după îndemnurile Duhului (să te gândeşti la lucrurile Duhului – traducerea din limba engleză, n.tr.).

Aşadar, am întrebat, Ce sunt “lucrurile Duhului?” Am dat răspunsul din 1 Corinteni 2:13-14 care spune astfel, “Vorbim despre ele nu cu vorbiri învăţate de la înţelepciunea omenească, ci cu vorbiri învăţate de la Duhul Sfânt…. Dar omul firesc nu primeşte lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt o nebunie; şi nici nu le poate înţelege, pentru că trebuiesc judecate duhovniceşte.” Aici avem aceeaşi expresie care este folosită în Romani 8:5 “lucrurile Duhului.” Ce sunt ele? Sunt cuvintele lui Dumnezeu spuse de apostoli, date ca învăţătură de către Duhul, şi nu de înţelepciunea omenească.

Deci pentru ca să facem să moară faptele trupului “prin Duhul” (aşa cum spune Romani 8:13) trebuie să umblăm după “lucrurile Duhului” (să ne gândim la lucrurile Duhului – traducerea din limba engleză, n.tr.), care am văzut că înseamnă: să umblăm după cuvintele lui Dumnezeu în Scriptură (să ne gândim la cuvintele lui Dumnezeu în Scriptură – traducerea din limba engleză, n.tr.). Lucrul acesta este adeverit şi de Efeseni 6:17 unde Pavel spune că în lupta noastră împotriva răului trebuie să luăm “coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu.”

Din toată armătura spirituală pe care trebuie să o “luăm” pentru războiul spiritual în care ne găsim, există o singură armă ofensivă folosită pentru ucidere – sabia. Şi ce este sabia aceasta? Este descrisă în două feluri care o leagă cu Romani 8:13. 1) Este “sabia Duhului.” Deci dacă e să omorâm faptele trupului “prin Duhul” şi singura armă ucigătoare care este parte a armăturii noastre este sabia şi aceasta este numită “sabia Duhului,” avem suficiente motive să gândim că mijlocul folosit pentru a omorî păcatul “prin Duhul” este această sabie. 2) Ce este această “sabie a Duhului”? Efeseni 6:17 ne spune că este “Cuvântul lui Dumnezeu,” ceea ce confirmă legătura cu 1 Corinteni 2:14. Sabia care omoară păcatul este Cuvântul lui Dumnezeu. Iar modul în care omorâm păcatul “prin Duhul” este să umblăm “după lucrurile Duhului”, adică după cuvântul lui Dumnezeu în Scriptură, care devine sabia Duhului.

Paradoxul celui care face lucrarea

Întrebarea pe care o punem şi la care încercăm să dăm un răspuns este aceasta: Ce pot face eu astăzi pentru ca puterea Duhului Sfânt să aibe şi în viaţa mea vigoarea acţiunii de omorâre a păcatului? Pentru că, vedeţi paradoxul în Romani 8:13, nu-i aşa? Pe de o parte Pavel spune că voi trebuie să omorâţi păcatul. Voi trebuie să o faceţi. “[Voi] faceţi să moară faptele trupului.” Însă, pe de altă parte, Pavel spune că trebuie să o faceţi “prin Duhul.” Însă Duhul nu este o unealtă sau o armă. Este o persoană. El este Dumnezeu. Să faceţi să moară faptele trupului prin mijloacele lui Dumnezeu – adică prin Duhul Sfânt. Deci este clar faptul că Duhul este ucigaşul decisiv. Acesta este paradoxul: tu faci lucrarea aceasta de omorâre a păcatului, dar o faci în aşa fel încât Duhul este Cel care o face. Aceasta este diferenţa dintre viaţa creştină şi un program de auto-ajutorare morală.

Este ceea ce spune Pavel în Romani 15:18 “…N-aş îndrăzni să pomenesc niciun lucru, pe care să nu-L fi făcut Hristos prin mine.” Şi ceea ce spune în 1 Corinteni 15:10b: “am lucrat mai mult decât toţi: totuşi nu eu, ci harul lui Dumnezeu care este în mine.” Am lucrat, dar nu eu, ci harul lui Dumnezeu – Duhul lui Dumnezeu – care este în mine şi cu mine.

Aşadar este legitim să punem o astfel de întrebare: Ce pot face eu astăzi pentru ca puterea Duhului Sfânt să aibe şi în viaţa mea vigoarea acţiunii de omorâre a păcatului? Dacă vrem să trăim o viaţă creştină autentică – nu doar o imitaţie a ei – trebuie să experimentăm Romani 8:13. Trebuie să omorâm păcatul în aşa fel încât Duhul să fie Cel care omoară în mod decisiv păcatul. Slava lui Dumnezeu este în joc aici. Deoarece acela care omoară în mod decisiv păcatul păcatul este acela care primeşte cinstea cea mai mare – tu sau Dumnezeu.

Prin faptele Legii sau prin auzirea credinţei?

Am încheiat mesajul de data trecută uitându-ne la textul din Galateni 3:5. Aici Pavel răspunde la întrebarea: Cum faci ca Duhul să acţioneze cu vigoare în uciderea păcatului? Pavel întreabă “Cel ce vă dă Duhul şi face minuni printre voi, le face oare prin faptele Legii sau prin auzirea credinţei?” Cu alte cuvinte el întreabă: Cum lucrează Duhul Sfânt în vieţile noastre cu puterea făcătoare de minuni? Cum ajunge El la acţiunea viguroasă de omorâre a păcatului din vieţile noastre?

Pavel menţionează două căi: prin faptele Legii, sau prin auzirea credinţei. Iar răspunsul pe care îl aşteaptă Pavel este clar: nu prin faptele Legii, ci prin auzirea credinţei. De ce spune el “prin auzirea credinţei” şi nu spune “prin credinţă”? Duhul vine şi lucrează cu putere în vieţile noastre, omorând păcatul, nu doar “prin credinţă” ci prin “auzirea credinţei.” De ce se exprimă Pavel în felul acesta? Deoarece sabia Duhului este Cuvântul lui Dumnezeu, şi este cuvântul pe care îl auzi şi îl crezi. Atunci când Cuvântul lui Dumnezeu – care este sabia Duhului – este auzit şi crezut, Duhul lucrează şi acţionează cu vigoare pentru a omorî păcatul.

Cu alte cuvinte, legătura dintre Duhul Sfânt şi tine este Cuvântul lui Dumnezeu şi credinţa. Ele sunt ca priza şi ştecherul. Atunci când ştecherul credinţei tale intră în priza Cuvântului lui Dumnezeu, Duhul se scurge prin el şi omoară păcatul.

Înainte de a vă da câteva ilustraţii practice cu privire la modul cum lucrează principiul acesta, mai sunt două lucruri importante de menţionat.

*Omorâm păcatul în acelaşi fel cum suntem mântuiţi *

Primul lucru care trebuie menţionat este acela că poţi vedea că noi omorâm păcatul în acelaşi fel cum suntem mântuiţi. Efeseni 2:8-9 spune: “Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă; şi aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte ca să nu se laude nimeni.” Credinţa, nu faptele este calea prin care suntem îndreptăţiţi înaintea lui Dumnezeu; şi tot credinţa, nu faptele este calea prin care angajăm Duhul Sfânt în lucrarea de omorâre a păcatului. Aşadar, dacă te afli aici în dimineaţa aceasta şi nu eşti credincios, ceea ce auzi în predica aceasta nu este o formă avansată şi sofisticată de trăire a vieţii creştine atunci când ajungi la maturitate creştină. Ceea ce auzi este cum să devii creştin şi cum să creşti ca şi creştin.

Pentru ca să devii creştin trebuie să crezi promisiunile lui Dumnezeu, ca de exemplu, “oricine va chema numele Domnului va fi mântuit”(Romani 10:12). Iar pentru ca să lupţi împotriva păcatului ca şi creştin, trebuie să crezi promisiunile lui Dumnezeu, ca de exemplu: “Nicidecum n-am să te las, cu niciun chip nu te voi părăsi” (Evrei 13:5). Când a murit pentru noi, Hristos a cumpărat cu sângele Lui atât îndreptăţirea cât şi sfinţirea. Şi amândouă sunt obţinute prin credinţă. Acesta este primul lucru care trebuie menţionat. Niciodată nu vom ajunge în punctual în care nu vom mai avea nevoie să trăim prin credinţă. Începem şi terminăm prin a ne încrede în darul neprihănirii imputate şi în puterea harului lui Dumnezeu de a omorî păcatul şi de a ne dărui o neprihănire practică.

Slava lui Hristos este în joc atunci când trăim astfel

Al doilea lucru care trebuie menţionat este că slava lui Hristos este în joc atunci când trăim astfel. Viaţa noastră întreagă are menirea de a-L slăvi pe Isus Hristos. Orice facem ar trebui să-L preamărească pe El. Acum întreabă-te: De ce nu putem să aducem puterea Duhului la vigoarea acţiunii de omorâre a păcatului, doar rugându-ne ca lucrul acesta să se întâmple? De ce nu este suficient doar să-i cerem lui Dumnezeu să omoare păcatul în viaţa noastră? “Cereţi şi vi se va da” (Luca 11:9,13).

Într-adevăr, trebuie să cerem lucrul acesta în rugăciune. Rugăciunea este crucială. Dar ea nu însumează tot ceea ce înseamnă cuvintele “faceţi să moară faptele trupului, prin Duhul.“ Pavel spune că Cel care vă dă Duhul şi face minuni în mijlocul vostru, face lucrurile acestea prin auzirea credinţei. Nu numai prin cerere, ci şi prin auzire. Şi nu numai prin auzire, ci prin auzirea cu credinţă. De ce plănuit Dumnezeu victoriile Sale în felul acesta?

Din cauza acesta: dacă Dumnezeu ar omorî pur şi simplu păcatul atunci când îi cerem lucrul acesta, fără să mai facă auzirea şi credinţa parte din procesul acesta, Isus Hristos nu ar primi slava pentru sfinţirea noastră. Isus a spus: “Când va veni … Duhul adevărului … El mă va proslăvi…”(Ioan 16:13-14). Lucrarea prin care Duhul omoară păcatul nostru, trebuie făcută în aşa fel încât să-i aducă slavă lui Isus Hristos. Cum poate să se întâmple lucrul acesta? Se întâmplă deoarece Duhul se mişcă numai prin “auzirea cu credinţă.” Iar ce auzim este de fapt Evanghelia lui Isus Hristos.

Evanghelia include toate făgăduinţele lui Dumnezeu, pentru că, aşa cum se spune în 2 Corinteni 1:20, “… făgăduinţele lui Dumnezeu, oricâte ar fie ele, toate în El sunt “da.” Cu alte cuvinte, Domnul Isus a a plătit pentru fiecare făgăduinţă pentru cei care se încred în El. Deci fiecare făgăduinţă pe care o auzi şi o crezi îi aduce slavă lui Isus Hristos. Dacă doar ne rugăm şi-i cerem lui Dumnezeu să omoare păcatul nostru, fără să auzim şi să credem Evanghelia lui Hristos sau făgăduinţele Lui, Hristos nu este onorat prin sfinţenia noastră. Iar Dumnezeu vrea ca Fiul Său sa fie preamărit în îndreptăţirea şi sfinţirea noastră. De aceea Dumnezeu nu a plănuit ca sfinţirea să aibe loc doar prin rugăciune, ci prin auzirea făgăduinţelor lui Dumnezeu care au fost cumpărate cu sângele lui Hristos şi care Îl preamăresc pe Hristos, şi prin încrederea în făgăduinţele acestea în timp ce îi cerem lui Dumnezeu să omoare păcatul nostru.

Acesta este al doilea lucru care trebuie menţionat. Omorârea păcatului în vieţile noastre trebuie să-L glorifice pe Isus. Iar Domnul Isus este glorificat atunci când omorâm păcatul prin Duhul, adică atunci când auzim şi credem făgăduinţele pe care El le-a cumpărat şi ni le-a asigurat cu sângele Său.

Ilustraţii care ne arată cum se face lucrul acesta

Doresc să închei cu câteva ilustraţii. Chiar în perioada aceasta trei familii de misionari ai noştri sunt forţate să părăsească Tanzania în decurs de 30 de zile. Una din soţiile acestor misionari a comparat situaţia lor cu cea în care se aflau ucenicii Domnului Isus după moartea Lui şi înainte de înviere: “Stăteau tăcuţi şi inerţi în casă … şi nu ştiau despre învierea care avea să aibă loc. Tot aşa ne simţim şi noi acum: în întuneric şi în aşteptarea unui viitor necunoscut. Dintr-o dată a trebuit să împachetăm şi să părăsim ţara care ne-a fost casă în ultimii 7 ani, singura casă pe care au cunoscut-o copiii noştri.”

Care sunt pericolele păcatului în situaţia aceasta? Care sunt păcatele care trebuiesc omorâte înainte ca ele să pună stăpânire peste ei? Mânia. Disperarea. Mila de ei înşişi. Frica. Nerăbdarea şi iritabilitatea. Cum pui la moarte aceste păcate şi faptele firii care decurg din ele?

Iată răspunsul, luat din aceleşi email trimis de soţia acelui misionar:

“Ne agăţăm de aceste adevăruri: Dumnezeu este bun, El este în control, El ne iubeşte mai mult decât putem înţelege şi are planuri de pace, şi să ne dea o nădejde şi un viitor …(Ieremia 29:11). Starea noastră de spirit este scăzută, şi este de înţeles. Suntem epuizaţi din punct de vedere emoţional fizic. DAR ….” Bunătăţile Domnului nu s-au sfârşit, îndurările Lui nu sunt la capăt, ci se înnoiesc în fiecare dimineaţă”(Plângeri 3:22-23).

Cu alte cuvinte, ei fac să moară faptele trupului – omoară păcatul – prin Duhul. Aud făgăduinţele lui Dumnezeu şi le cred. Iar prin mijlocul acesta al auzirii şi credinţei Duhul Sfânt curge şi susţine şi sfinţeşte.

Iată o altă ilustraţie. Doi misionari, soţ şi soţie au lucrat împreună cu noi până anul trecut, printre emigranţii de aici din oraş. Acum au plecat împreună cu cei trei copii mici ai lor către o ţară din Africa în care situaţia este atât de periculoasă încât nu au voie nici măcar să pronunţe numele ţării. Scrisoarea pe care au trimis-o în Februarie este unul din cele mai clare exemple pe care le-am văzut cu privire la modul cum să faci să moară păcatul, prin Duhul.

Au enumerate în scrisoarea lor păcatele care îi ameninţă şi apoi au listat făgăduinţele lui Dumnezeu pe care le folosesc ca să omoare păcatele.

“Cu toate că constituţia acestei ţări spune una, Cuvântul lui Dumnezeu spune: “… Cel ce este în voi este mai mare decât cel ce este în lume. (1Ioan 4:4)

Atunci când frica spune: “dar dacă …. se întâmplă …”, credinţa spune “Nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor. Eu te sprijinesc cu dreapta Mea biruitoare” (Isaia 41:10).

Atunci când apare îngrijorarea, credinţa răspunde “vă las pacea Mea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte” (Ioan 14: 27).

Când îndoiala şi nemulţumirea spun, “Nu se vor schimba niciodată, este o pierdere de vreme!” Domnul Isus ne priveşte direct în ochi şi răspunde: “Lucrul acesta este cu neputinţă la oameni, dar nu la Dumnezeu; pentru că toate lucrurile sunt cu putinţă la Dumnezeu” (Marcu 10: 27).

Învăţaţi de la misionarii noştri. Învăţaţi de la apostolul Pavel. Faceţi să moară faptele trupului prin Duhul. Nu prin faptele Legii. Omorâţi păcatul prin Duhul. Nu prin faptele Legii. Preamăriţi-L pe Isus Hristos luând sabia Duhului, făgăduinţele lui Dumnezeu cumpărate cu sângele Său şi gândiţi-vă la ele. Bazaţi-vă pe ele. Mulţumiţi-vă cu ele. Puterea păcatului va fi zdrobită. Păcatul nu va mai avea putere asupra voastră. Isus Hristos va fi preamărit în trupul vostru! Amin.

©2014 Desiring God Foundation. Used by Permission.

Permissions: You are permitted and encouraged to reproduce and distribute this material in its entirety or in unaltered excerpts, as long as you do not charge a fee. For Internet posting, please use only unaltered excerpts (not the content in its entirety) and provide a hyperlink to this page. Any exceptions to the above must be approved by Desiring God.

Please include the following statement on any distributed copy: By John Piper. ©2014 Desiring God Foundation. Website: desiringGod.org