Cine este Acest Om Împărţit? Partea 6

Romani 7:14-25

Ştim, în adevăr, că Legea este duhovnicească: dar eu sunt pământesc, vândut rob păcatului. 15 Căci nu ştiu ce fac: nu fac ce vreau, ci fac ce urăsc. 16 Acum, dacă fac ce nu vreau, mărturisesc prin aceasta că Legea este bună. 17 Şi atunci, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuieşte în mine. 18 Ştiu, în adevăr, că nimic bun nu locuieşte în mine, adică în firea mea pământească, pentru că, ce-i drept, am voinţa să fac binele, dar n-am puterea să-l fac. 19 Căci binele, pe care vreau să-l fac, nu-l fac, ci răul, pe care nu vreau să-l fac, iată ce fac! 20 Şi dacă fac ce nu vreau să fac, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuieşte în mine. 21 Găsesc dar în mine legea aceasta: când vreau să fac binele, răul este lipit de mine. 22 Fiindcă, după omul dinăuntru îmi place Legea lui Dumnezeu; 23 dar văd în mădularele mele o altă lege, care se luptă împotriva legii primite de mintea mea, şi mă ţine rob legii păcatului, care este în mădularele mele. 24 O, nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte?... 25 Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru!... Astfel dar, cu mintea, eu slujesc legii lui Dumnezeu; dar cu firea pământească, slujesc legii păcatului.

Nu poţi să iubeşti Biblia şi să dispreţuieşti mintea

Nu poţi să iubeşti Biblia şi să dispreţuieşti mintea. Este adevărat că dacă iubeşti Biblia, nu vei putea fi optimist cu privire la faptul că puterea gândirii omeneşti, fără să primească vreun ajutor, ar putea să mântuiască pe cineva sau să ajungă foarte departe în rezolvarea problemelor celor mai profunde ale vieţilor noastre. Dar nu vei putea să ignori mintea omului şi să spui: Emoţiile sau Duhul sau Acţiunea sunt cheia trăirii vieţii pentru Hristos.

Spun aceasta deoarece, ajungând la finele primelor şapte capitole din Romani, sunt copleşit din nou de cât de mult cere această carte divin inspirată de la minţile cititorilor săi. Dumnezeu, care a inspirat această carte, trebuie să aibe în plan ca cei ce sunt ai Săi, care sunt chemaţi să mediteze la Cuvântul lui Dumnezeu zi şi noapte, să-şi folosească minţile şi să gândească ca să poată urmări linia de gândire din această carte. Nu lăsaţi ca minţile voastre să devină slabe şi leneşe. Dacă faceţi lucrul acesta, vă îndepărtaţi de o mare binecuvântare.

Un alt motiv pentru care spun că nu puteţi să iubiţi Biblia şi să dispreţuiţi mintea este din cauza a ceea ce spune Pavel aici în Romani 7:25, “Astfel dar, cu mintea, eu slujesc legii lui Dumnezeu; dar cu firea pământească, slujesc legii păcatului.” Instrumentul cu care Îl slujeşte Pavel pe Dumnezeu este mintea sa. “Cu mintea, eu slujesc Legii lui Dumnezeu.” Deci nu dispreţuiţi mintea. Şi nu depreciaţi valoarea minţii. Nu neglijaţi mintea. Nu vă creşteţi copiii fără o pregătire şi fără un exerciţiu puternic al minţii. Dăruiţi-vă mintea lui Dumnezeu. Ajutaţi-i pe copiii voştri să-şi folosească mintea pentru slava lui Dumnezeu. Deoarece El vrea ca aceasta să fie un instrument de slujire. “Cu mintea, eu slujesc legii lui Dumnezeu.” Fie ca lucrul acesta să poată fi spus de oricare dintre noi.

Să privim mai atent la acest verset de încheiere din Romani 7

V-am dat până acum nouă motive ca să credeţi că omul împărţit descris aici în Romani 7:14-25 este un creştin – un om convertit care este cu adevărat mântuit, îndreptăţit, născut din nou, locuit de Duhul Sfânt, dar care trăieşte şi cu rămăşiţele stricăciunii şi păcatului din el şi cu puterea firii pământeşti. Acum închei această expunere din Romani 7 cu un ultim argument, şi anume, versetul 25. Iată cum se prezintă acest argument.

10. Rezumatul sobru al versetului 25b

Cei care cred că aceste versete descriu experienţa pre-creştină văd de obicei în versetul 24 şi în prima parte a versetului 25 un punct de răscruce care conduce înspre trăirea victorioasă din Romani 8. Romani 7:24 ridică întrebarea: “Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte?” Şi apoi răspunde în versetul 25a, “Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu prin Isus Hristos, Domnul nostru!” Interpretarea acestui verst este de obicei aceasta: după toate falimentele din Romani 7:14-24, Pavel ajunge acum la un punct de victorie şi tranziţie. Tranziţionează de la experienţa de înfrângere din Romani 7 la experienţa de victorie din Romani 8.

Dar pentru această interpretare, Romani 7:25b este o dificultate şi o piatră de poticnire. Versetul 25b nu se potriveşte acestei interpretări. Tocmai atunci când această perspectivă se aşteaptă la o afirmaţie triumfătoare referitoare la cum este omul împărţit în cele din urmă unit în victorie, şi cum depăşeşte orice conflict, şi cum se află pe deplin sub puterea Duhului, ce vedem în versetul 25b? Vedem ceea ce ne-am aştepta să vedem dacă Romani 7 ar descrie într-adevăr o experienţă creştină normală a conflictului şi luptei. Vedem o afirmaţie rezumat a vieţii de luptă, a vieţii împărţite. Versetul 25b spune, “Astfel dar, cu mintea, eu slujesc legii lui Dumnezeu; dar cu firea pământească, slujesc legii păcatului.”

Astfel sumarizează Pavel experienţa sa după strigătul glorios al triumfului din versetele 24-25a: “Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte? Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu prin Isus Hristos, Domnul nostru!” “Cine mă va izbăvi?” întreabă el. Nu întreabă: “Cine m-a izbăvit?” Apoi după strigătul plin de mulţumiri că Hristos este Cel care-l va elibera el spune: până la acea eliberare finală şi decisivă voi fi un om împărţit şi gata de luptă. Versetul 25b: “Astfel dar, cu mintea, eu slujesc legii lui Dumnezeu; dar cu firea pământească, slujesc legii păcatului.”

Deci argumentul #10 constă în faptul că strigătul lui Pavel de victorie din versetul 25a, “Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru,” nu este un semnal al faptului că a avansat la un nou fel de viaţă, triumfător, mai presus de bătăliile şi pierderile din Romani 7. Ci acest strigăt de nădejde este urmat de un rezumat sobru, realist a tot ceea ce am văzut, şi anume, că Pavel creştinul este atât un om nou cât şi un om vechi. Este şi locuit de Duhul Sfânt şi hărţuit de firea pământească. Este şi izbăvit de puterea păcatului dar este şi locuit de rămăşiţele stricăciunii. Aceasta va fi partea sa până când va muri sau până când va veni Hristos. Acesta este realismul biblic din Romani 7.

Dar să privim mai atent la această ultimă parte a versetului 25: “Astfel dar, cu mintea, eu slujesc legii lui Dumnezeu; dar cu firea pământească, slujesc legii păcatului.” Ce fel de viaţă descrie Pavel aici? El nu descrie o viaţă care are parte numai de eşecuri sau numai de succese. Ceea ce subliniază el aici nu este cât de plin de succes este el, sau cât de des este victorios sau învins. Ci doar spune că aceste două realităţi există în el şi ele explică de ce atât el cât şi ceilalţi creştini nu sunt perfecţi. Nu legea lui Dumnezeu este de vină. Firea pământească este de vină. Sau ceea ce el numeşte în versetele 17 şi 20, “păcatul care locuieşte în noi.” Sau cum îl numeşte în versetul 21, “răul este lipit de mine.”

Mintea nu este în mod intrinsec bună şi trupul nu este în mod intrinsec rău

Şi iată o altă clarificare pe care ar trebui să o aducem cu privire la acest verset. Nu trebuie să ajungem să gândim că “mintea” este în mod intrinsec bună şi trupul este în mod intrinsec rău. Nu, termenul “fire pământească” din acest verset nu se referă pur şi simplu la “trup” şi termenul “mintea” nu se referă pur şi simplu la organul firesc al gândirii. “Mintea” care slujeşte legii lui Dumnezeu este mintea înnoită a lui Pavel, nu “mintea blestemată” la care face referire Romani 1:28. Nu uitaţi că Romani 12:2 spune, “Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi prin înnoirea minţii voastre, ca să deosebiţi bine voia lui Dumnezeu.” Cu alte cuvinte, mintea trebuie să fie “înnoită” ca să deosebească care este voia lui Dumnezeu. Deci atunci când Pavel spune în Romani 7:25 că el slujeşte legii lui Dumnezeu cu mintea sa, el vrea să spună că Dumnezeu îi înnoieşte mintea şi-i dă o măsură de victorie asupra firii pământeşti ca să discearnă şi să deosebească voia lui Dumnezeu.

Şi “firea pământească” nu se referă doar la trup. În Galateni 5:20 “faptele firii pământeşti” includ “certurile, zavistiile, mâniile,” nu doar “curvie, necurăţie, desfrânare.” Firea pământească este partea naturii umane a lui Pavel cea căzută, netransformată de către Duhul Sfânt. S-ar putea ca aceasta să se manifeste prin trup. Şi s-ar putea să se manifeste prin minte. Coloseni 2:18 chiar face referire la “gândurile firii pământeşti.” Aşadar trebuie să avem grijă aici să nu ridicăm mintea la un nivel de perfecţiune în timp ce coborâm trupul la un nivel de necurăţie. Nu la aceasta se referă textul. Firea pământească nu este opusul “minţii,” ci este opusul minţii înnoite. Şi firea pământească poate fi de asemenea opusul trupului atunci când trupul este adus înaintea lui Dumnezeu ca şi un instrument al neprihănirii.

Deci ceea ce spune Pavel în acest ultim verset este că viaţa lui de ascultare vine din mintea sa care a fost înnoită de Duhul Sfânt pentru ca să poată deosebi care este voia lui Dumnezeu, şi atunci când falimentează în gândire, în sentimente, în cuvinte sau în fapte, este firea pământească – natura veche căzută – cea care-l hărţuieşte şi-l domină în acele momente.

Acum, să facem un pas înapoi şi să întrebăm din nou cum trebuie să trăim în vederea acestui realism biblic pe care l-am văzut în Romani 7. Haideţi să aducem împreună celelalte lucruri pe care le-a spus Pavel despre natura noastră ca şi creştini.

Deja: Liberi în mod decisiv şi irevocabil; Nu încă: pe deplin şi perfect eliberaţi

Două lucruri ar trebui să fie adânc înrădăcinate în mintea ta ca şi creştin:

Unul este acela că atunci când ai crezut în Hristos, ai fost unit cu El şi ai experimentat o eliberare decisivă de sub stăpânirea păcatului. Pavel spune aceasta mereu şi mereu în Romani 6. Versetul 6: “Ştim bine că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, pentru ca trupul păcatului să fie dezbrăcat de puterea lui, în aşa fel ca să nu mai fim robi ai păcatului.” Versetul 14: “Căci păcatul nu va mai stăpâni asupra voastră, pentru că nu sunteţi sub Lege, ci sub har.” Versetele 17-18: “Dar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, pentru că, după ce aţi fost robi ai păcatului, aţi ascultat acum din inimă de dreptarul învăţăturii, pe care aţi primit-o. Şi prin chiar faptul că aţi fost izbăviţi de sub păcat, v-aţi făcut robi ai neprihănirii.” De asemenea în Romani 8:2, “Legea Duhului de viaţă în Hristos Isus, m-a izbăvit de Legea păcatului şi a morţii.” Atunci când v-aţi încrezut în Hristos ca şi comoară a voastră a avut loc un eveniment decisiv şi irevocabil al izbăvirii.

Celălalt lucru care ar trebui să fie adânc înrădăcinat în mintea voastră este următorul: chiar dacă a avut loc o eliberare decisivă de sub stăpânirea păcatului, nu a avut însă loc şi o eliberare finală şi perfectă de sub efectele păcatului care locuieşte în noi. Despre aceasta am vorbit în cinci mesaje din pasajul Romani 7:14-25. “Păcatul care locuieşte în noi,” “firea pământească” “răul” sunt încă prezente şi ameninţă să ne ia prizonieri în orice moment.

Deci întrebarea este: Cum să trăim noi în vederea acestui adevăr dublu care ne caracterizează? Răspunsul ne este dat privind la felul uimitor în care Pavel ne vorbeşte despre eliberarea şi înnoirea noastră în Hristos. Ceea ce face el mereu şi mereu este să spună: Acest om nou este omul care eşti tu în mod definitiv şi irevocabil în Hristos. Acest om liber este identitatea ta cea mai profundă şi adevărată. Acum acţionează în consecinţă. Uită-te la Hristos, încrede-te în ajutorul Lui, şi prin Duhul Lui să devii ceea ce eşti.

Dacă păcatul tău frecvent este mânia, afirmă adevărul că în Hristos ai murit faţă de această identitate şi că în Hristos ai răbdarea şi bunătatea Lui. Uită-te la El, încrede-te în El şi bucură-te în El. Şi luptă împotriva mâniei ca unul care are victoria în El.

Dacă păcatul tău frecvent este pofta trupească heterosexuală sau homosexuală, afirmă adevărul că în Hristos tu ai murit faţă de această identitate căzută şi distorsionată. Îmi amintesc multe conversaţii pe care le-am avut cu Joe Hallett care a părăsit viaţa homosexuală, a trăit printre noi timp de 10 ani având SIDA şi a murit acum câţiva ani. El nu obosea niciodată spunând: Nu spune, “Sunt homosexual.” Mai degrabă spune, “Mă lupt cu dorinţe homosexuale.” Aceasta nu era o gândire superficială cu privire la o problemă delicată. Era o înţelegere biblică profundă a capitolelor Romani 6 şi 7: În Hristos omul nostru cel vechi a murit – indiferent care era distorsiunea sau stricăciunea de care suferea – şi noi suntem în mod decisiv şi irevocabil făpturi noi. În Hristos Isus, homosexulul, preacurvarul, curvarul, lacomul, hoţul, alcoolicul, nu sunt cei care suntem noi cu adevărat. Afirmaţi aceasta prin credinţa în Hristos. Încredeţi-vă în El ca şi comoara voastră atot-satisfăcătoare şi uitaţi-vă la El după ajutor, ca să deveniţi (pe cât posibil în această viaţă) ceea ce sunteţi cu adevărat în Hristos.

Deveniţi ceea ce sunteţi

Haideţi să încheiem uitându-ne la modul cum spune Pavel adevărul acesta, ca să puteţi vedea că se găseşte într-adevăr acolo în Cuvântul lui Dumnezeu. Felul în care o face Pavel, este să afirme puternic faptul că creştinii sunt făpturi noi, şi să însoţească afirmaţia cu o poruncă la fel de puternică ca să devenim făpturi noi. Iată câteva exemple din Noul Testament.

  1. Afirmaţia de înnoire: Romani 6:14, “Căci păcatul nu va mai stăpâni asupra voastră, pentru că nu sunteţi sub Lege, ci sub har.” Porunca de a deveni făpturi noi: Romani 6:12, “Deci, păcatul să nu mai domnească în trupul vostru muritor, şi să nu mai ascultaţi de poftele lui.

  2. Afirmaţia de înnoire: Romani 6:18, “Şi prin chiar faptul că aţi fost izbăviţi de sub păcat, v-aţi făcut robi ai neprihănirii.” Porunca de a deveni făpturi noi: Romani 6:19, “Să vă faceţi mădularele voastre roabe ale neprihănirii.”

  3. Afirmaţia de înnoire: Romani 6:6, “Omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El” Porunca de a deveni făpturi noi: Romani 6:11, “Socotiţi-vă morţi faţă de păcat.”

  4. Afirmaţia de înnoire: Coloseni 3:9, “V-aţi dezbrăcat de omul cel vechi, cu faptele lui” Porunca de a deveni făpturi noi: Efeseni 4:22, “Să vă dezbrăcaţi de omul cel vechi care se strică după poftele înşelătoare.”

  5. Afirmaţia de înnoire: Coloseni 3:10, “Şi v-aţi îmbrăcat cu omul cel nou, care se înnoieşte spre cunoştinţă, după chipul Celui ce l-a făcut.” Porunca de a deveni făpturi noi: Efeseni 4:24, “Şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire şi sfinţenie pe care o dă adevărul.”

  6. Afirmaţia de înnoire: Galateni 3:27, “Toţi care aţi fost botezaţi pentru Hristos, v-aţi îmbrăcat cu Hristos.” Porunca de a deveni făpturi noi: Romani 13:14, “Ci îmbrăcaţi-vă în Domnul Isus Hristos.”

  7. Afirmaţia de înnoire: Galateni 5:24, “Cei ce sunt ai lui Hristos Isus, şi-au răstignit firea pământească împreună cu patimile şi poftele ei.” Porunca de a deveni făpturi noi: Romani 13:14b, “şi nu purtaţi grijă de firea pământească, pentru ca să-i treziţi poftele.”

  8. Afirmaţia de înnoire: 1 Corinteni 5:7b, “ … cum şi sunteţi, fără aluat.” Porunca de a deveni făpturi noi: 1 Corinteni 5:7a, “Măturaţi aluatul cel vechi, ca să fiţi o plămădeală nouă.”

Când Pavel spune în Romani 7:25b, “Cu mintea slujesc legii lui Dumnezeu,” el vrea să spună: Prin puterea transformatoare a Duhului îmi aţintesc mintea asupra comorii lui Isus Hristos şi asupra a tot ceea ce este Dumnezeu pentru mine în El (2 Corinteni 5:19; 1 Corinteni 1:30; Coloseni 2:3, 9); asupra a tot ce sunt eu în El (2 Corinteni 5:17) şi asupra a ceea ce voi deveni prin El (Filipeni 1:11). Îl cred pe El şi mă încred în ajutorul şi puterea Lui. Şi acţionez pe baza acestei credinţe. Şi dacă mă împiedic, nu cedez ispitei de a-L renega pe Hristos sau de a renege viaţa mea adevărată în El. Mă pocăiesc şi mă bucur de iertarea Sa şi continui să lupt.

Haideţi să ne alăturăm Lui. Să nu ne potrivim chipului veacului acestuia ci prin înnoirea minţii noastre să slujim legii lui Dumnezeu!

©2014 Desiring God Foundation. Used by Permission.

Permissions: You are permitted and encouraged to reproduce and distribute this material in physical form, in its entirety or in unaltered excerpts, as long as you do not charge a fee. For posting online, please use only unaltered excerpts (not the content in its entirety) and provide a hyperlink to this page. For videos, please embed from the original source. Any exceptions to the above must be approved by Desiring God.

Please include the following statement on any distributed copy: By John Piper. ©2014 Desiring God Foundation. Website: desiringGod.org